De la fotosinteză până la frunza de lotus: natura creează excentricități deosebite, care ne uimesc și care câteodată stârnesc „verdele invidiei”. Știința lucrează în continuu la dezvoltarea de substanțe și produse care să imite minunile naturii; o întreprindere de succes, după cum o demonstrează și invenția suprafețelor cu autocurățare, pe baza renumitului „efect de lotus”. Când este vorba despre „substanțe adezive cu proprietăți multiple și pentru o varietate de scopuri”, natura oferă resurse nelimitate. Acolo unde există viață... există și putere adezivă.
Să luăm de exemplu zahărul. Dacă în clasa de substanțe chimice zahărul aparține unei subgrupe a carbohidraților, la nivel celular el este rezerva de energie prin excelență și este vital pentru floră și faună. Dar asta nu e totul: în anumite condiții, zahărul poate funcționa și ca un adeziv eficient. Orice copil care și-a lins degetele lipicioase după ce a mâncat vată de zahăr pe băț știe acest lucru din experiență proprie. Explicația este simplă: când apa și oxigenul conținute în cristalele de zahăr sunt separate unele de altele, de exemplu prin umiditate, hidrogenul, care are proprietăți reactive, caută să se fixeze din nou și aderă la orice găsește.
